bloggerii la putere

Pana ieri traiam cu impresia ca pasiunea mea pentru scris va fi, macar in mica parte, apreciata de comunitati online gen blogoree.ro.
Evident ca nu ma asteptam sa fiu apreciata in 3 zile. Astfel de recunoasteri se concretizeaza in timp, dupa ce ai reusit sa captezi atentia cititorilor cu ceva original. Si de ce sa nu mi-o spun mie in fata, spre deosebire de multi de pe aici, sunt foarte departe de ceea ce unii numesc originalitate. Mai am mult de urcat, pana ca macar sa apuc sa vad varful, fara sa-l ating.

Dar asta nu ma impiedica desigur sa imi fac loc in multime, sa imi tin comoara la piept, si sa zic zi de zi : "My precious". Pana la urma, chiar daca nu voi reusi sa ies in fruntea caravanei, un lucru este cert: ca voi scrie pana imi voi da duhul. Cui nu-i place, nu citeste.


Din pacate am constatat (si recunosc am fost chiar naiva ca nu mi-am canalizat entuziasmul in ceva mai autentic) ca in ziua de astazi scrisul, pentru unii, este ca stersul la fund: o necesitate. Adica este normal dupa ce te caci, sa ai un minim de bun simt si sa te stergi la fund, nu? Daca nu din bun simt, macar de nevoie. La fel este si cu scrisul. Este deja de bun simt sa ai un blog pe care sa te apuci sa scrii, eventual scrii cum te-ai cacat si ce hartie colorata de sters la fund ai folosit.
Sunt pur si simplu dezgustata. Si nici nu este nevoie sa fii un mare literat pentru a scrie cateva articole care sa poata starni un minim de interes. Nu trebuie sa folosesti cuvinte pompoase, ca cele pe care le mai scot eu din dictionar uneori, ca sa par mai inteligenta (macar eu mai deschid dex-ul din cand in cand), nici macar nu trebuie sa te exprimi corect. Este suficient sa fii o maimuta de liceu (asta nu inseamna ca daca esti la liceu, esti neaparat maimuta, pentru ca sunt si maimute de "postliceala" si de ce sa nu recunoastem chiar si maimute cu studii superioare).

Am ajuns sa prefer blogurile cu filmulete scoase de pe youtube, articole cu stiri despre Simona XXL, prefer chiar si blogul scris de mine, asa saracacios cum arata, si uneori total lipsit de culoare. Nu sunt o mare scriitoare si nici nu am pretentia ca ce scriu eu se poate asemana macar cu zecile de articole bune si foarte bune, postate pe blogoree.ro, dar cand vine un papitoi care povesteste cum a fugit el de la ora de fizica, sau cum a traversat strada (dedicand pagini intregi acestui subiect) si se apuca sa-mi dea mie voturi negative, incep sa ma gandesc serios ca notiunea de intelectual este prost inteleasa. Nu ca eu as fi vreo intelectuala, dar macar vreau sa cred ca incerc sa devin.

Si totusi, eu nu am niciun drept sa ma apuc sa-i critic pe altii. Pana la urma fiecare este liber sa scrie cum vrea si ce vrea. Nu este ca si cum cultura ar reprezenta pilonul unei civilizatii. Si daca ma gandesc putin, nici sa fii un mare blogger cu figuri de scriitor parca nu da bine. Am observat ca cei mai "in voga" artisti de pe aici sunt in mare parte de gen masculin. Nu sunt vreo misandra, asa ca bravo lor, nu ma voi apuca sa-i critic, nu inca(iar daca o voi face, cu siguranta le voi trimite un mesaj privat, pentru ca asa se cuvine), dar ceva imi spune ca fetele nu prea au sanse sa iasa in fata. Ce-i drept, nici nu am descoperit inca vreo femeie care sa scrie mai bine ca un barbat, si cand afirm asta, fac referire la toata istoria literaturii universale.(evident ca pot sa fiu contrazisa)

Dar sa nu omitem totusi ca secolul XXI pare sa fie unul al revolutiilor intelectuale, asa ca nu se stie care va fi noul trend.

Sa ne citim cu bine! Sau sa nu ne citim, pentru ca pe aici toti scriu, putini citesc, si aproape toti fac trafic...de incultura!