Din prima mi-au atras atentia versurile, foarte frumoase si incarcate de semnificatii, poezie nu altceva! Cautand putin pe Internet am gasit ca versurile apartin poetului Adrian Paunescu, ceea ce ar putea explica multe. Pentru mine, Paunescu este cel mai mare poet roman in viata, un poet cu versuri foarte profunde, cu multe intelesuri si care are un mare merit in revigorarea spiritului folk la noi in tara. Cred ca jumatate dintre folkistii romani au trecut pe la el prin Cenaclu. Versurile au fost scrise de Adrian Paunescu cu ocazia dezvelirii bustului lui Amza Pellea la Bailesti, localitatea natala a actorului, in 1991. Linia melodica a piesei este una tipica pentru folk, nu foarte complicata si poate fi usor reprodusa pe chitara. Daca stie cineva acordurile, il rog sa le posteze aici.
Intrigat de frumusetea versurilor, am decis sa fac niste sapaturi pe Internet ca sa aflu mai multe despre Amza Pellea, pe care nu am avut ocazia sa-l vad decat in filmulete online. Si am aflat ca:- Amza Pellea s-a nascut la Bailesti, intr-o familie cu cinci copii, a absolvit cursurile Colegiului National Carol I din Craiova
- Amza Pellea a jucat de-a lungul vietii pe un numar impresionant de scene apartinant urmatoarelor teatre: teatrul National din Craiova, teatrul Mic, teatrul Nottara, teatrul de Comedie si teatrul National din Bucuresti. iar pe deasupra a fost si profesor la IatC
- Amza Pellea a ramas cu siguranta in constiinta publicului prin rolul domnitorului din Mihai Viteazul si prin personajul Nea Marin
- Amza Pellea a fost casatorit timp de 25 de ani cu Domnica Mihaela si are o fiica, actrita Oana Pellea
- Amza Pellea a murit la varsta de 52 de ani si este inmormantat la cimitirul Bellu din Bucuresti
O filmografie selectiva a lui Amza Pellea cuprinde titluri de mare importanta pentru cinematografia romaneasca:
* 1961 Setea
* 1963 Tudor
* 1964 Pisica de mare
* 1965 Neamul Soimarestilor, Camera alba
* 1966 Haiducii, Rascoala
* 1967 Dacii
* 1968 Columna
* 1969 Razboiul domnitelor
* 1971 Mihai Viteazul, Atunci i-am condamnat pe toti la moarte
* 1972 Puterea si adevarul, Sageata capitanului Ion
* 1973 Ciprian Porumbescu, Aventurile lui Babusca, Ultimul cartus
* 1974 Proprietarii, Un comisar acuza, Nemuritorii, Portile albastre ale orasului, Stejar, Extrema urgenta
* 1975 Cantemir, Ulzana, Capetenia apasilor, Tata de duminica, Evadarea
* 1976 Osanda, Lumina pe coline, Trei zile si trei nopti
* 1977 Boschet de Venetia, Accident, Impuscaturi sub clar de luna
* 1978 Pentru patrie, Melodii, Melodii, Revansa
* 1979 Nea Marin miliardar, Bratele afroditei, Mihail, Caine de circ
* 1980 Duios Anastasia trecea, Casa dintre campuri
* 1981 Poarta de aur a incasilor, Capcana mercenarilor, Santaj, Spectacolul spectacolelor, Detasamentul „Concordia”, Ana si „hotul”
* 1983 Imposibila iubire
Si pentru ca tot am zis de melodia "Balada pentru Amza Pellea" a lui Cristian Buica, pe versurile lui Adrian Paunescu, sa o si ascultam. Versurile le gasiti mai in josul paginii.
Uite anii nu sunt anii,
Cand limbuti si cand tacuti,
Au venit americanii,
Scoala, Amzo, sa-i saluti.
A intrat in Romania
Europa pan la cot
Si-a venit democratia,
Numai tu n-ai drept de vot.
Rade-n hohote planeta,
Dar noi plangem, ce pacat,
Cand negociind cu Veta
Suca s-a privatizat.
Ai plecat de copil
Dintre-ai tai din Bailesti,
Te-ai intors monument,
Printul glumei romanesti.
Din etapa in etapa
Nu ajungem nicaieri,
Dupa ce sa mai bem apa
Daca toti suntem someri.
Romanie nani,nani,
C-ai ajuns printre cei mici,
Au venit americanii
Dar si rusii sunt aici.
Te imbeti de libertate
Si pe altii ii ingani,
Romanie ai de toate,
Insa nu prea ai romani.
Cand ne iau atatia pielea
Si nu zice nimeni pas
Ne gandim la Amza Pellea
Si ii ingopam in ras.
Esti atata de departe,
Suferinta te-a constrans,
Viata mamii ei de moarte,
Amzo, scoate-ne din plans.
Ai plecat de copil
Dintre-ai tai din Bailesti,
Te-ai intors monument,
Printul glumei romanesti.
Vin romanii sa se-nchine
Catre marele oltean,
Comedia-ti vine bine,
Genial tragedian.
Tu pe-ai tai de-acasa nu-i uiti
Painea-n test a spus ceva,
Iese zaibarul pe uliti
intreband de gura ta.
Poate nici n-auzi refrenul
Peste care-am lacrimat
Dac-a fluierat si trenul
Ce trecea spre Calafat.
E o apa mai la vale
Si deasupra e un nor
Si bat vanturi infernale,
Crucea marelui actor.
Ai plecat de copil
Dintre-ai tai din Bailesti,
te-ai intors monument,
Printul glumei romanesti.
Mai la sud se-aude tunul
Si in est e iarasi rau,
Amzo, va veni Craciunul
Si ni-i dor de hazul tau.
Pune caii la caruta,
Te rugam sa te grabesti,
Ca oltenii nu te cruta
Si-ti fac bronz la Bailesti.
Fii si tu acolo, frate,
Te rugam sa vii urgent
Ca sa razi pe deselate
Cand te vezi in monument.
Si fa rasul terapie
Si fa-l rege pe artist,
Fa un pic de bucurie
Pentru neamul tau cel trïst.
